Distribuție: Gheorghe Visu şi Ana-Ioana Macaria
Regie: Toma Dănilă
Autor: Samuel Beckett
Traducere: Ania Tudoran-Dănilă
Jucat LIVE pe 27 Februarie 2022
“Cenușa” este un spectacol profund emoționant despre suferință, singurătate și despre puterea cuvintelor de a vindeca sau, din contră, de a crea răni emoționale adânci. Gheorghe Visu este senzațional în rolul unui scriitor ratat, care încearcă să facă pace cu trecutul său tumultuos.
Difuzat la radio în anul 1959, textul lui Samuel Beckett „Embers/Cenuşa” ne plimbă prin lumea haotică a personajului principal, Henry, un scriitor ratat, o lume de salturi mentale în veşnică schimbare, de mistuire şi ambiguitate, în care povestirea creativă şi amintirile reale şi imaginare se contopesc. Spectacolul “Cenușa” a fost montat în premieră în România, în regia lui Toma Dănilă, avându-i în distribuţie pe actorii Gheorghe Visu şi Ana-Ioana Macaria.
Samuel Beckett este unul dintre cei mai apreciați dramaturgi ai secolului XX, fiind distins cu premiul Nobel pentru literatură. Piesele sale aparțin teatrului absurdului, sfidând construcțiile convenționale ale sensului, astfel încât să poată cuprinde esența primordială a ideilor. Inovația teatrală adusă de Beckett constă în renunțarea la elementele tradiționale referitoare la intrigă, personaje și decor. În schimb, Beckett îmbină umorul nostalgic cu un sentiment devastator de suferință, izolare și angoasă existențială.
“Cenușa” este o piesă simbolică ce surprinde esența operei acestui mare dramaturg. Pe o plajă pustie, într-un univers nelocuit, cu sunetul mării în fundal, un bătrân îşi urlă disperarea de a se fi născut. În interpretarea fabuloasă a lui Gheorghe Visu, personajul din “Cenușa” caută mântuirea, însă este devastat de amintirile unui trecut dureros.
Întregul decor este constituit din proiecția valurilor mării și a cerului înstelat care se reflectă pe chipul bătrânului Henry. Desculț și deznădăjduit, bătrânul ascultă sunetul valurilor care se sparg de țărm și se simte inevitabil atras de forța apei. La fel ca și oamenii, marea poate fi calmă sau agitată. Cine este responsabil pentru toate aceste transformări? Noi înșine sau forțele naturii? Cum gestionăm toate aceste schimbări?
“Pe vremuri eram bine cu singurătatea mea și cu poveștile mele”, spune Henry, subliniind astfel diferența dintre modul în care percepem singurătatea în tinerețe și sentimentul devastator de izolare pe care îl resimțim la bătrânețe. Personajul principal, interpretat magistral de Gheorghe Visu, exemplifică toate transformările psihologice pe care le trăiește omul în izolare. El este victima zgomotului mental constant. Incapabil să mai râdă și să se bucure de viață, Henry își rememorează traumele care l-au schimbat profund.
Spațiul mental al lui Henry devine locul său de refugiu, de vindecare și totodată de retrăire a dramei sale existențiale. Cuvinte care provoacă răni emoționale adânci, mai ales atunci când sunt rostite de părinți, iar copilul nu este capabil să înțeleagă motivele și semnificația acelor vorbe dureroase. Suntem produsul traumelor din copilărie și al experiențelor care ne marchează tinerețea. Ne maturizăm, ne transformăm și, undeva pe parcurs, ne pierdem capacitatea de privi lumea cu uimire și admirație. Devenim captivi într-un univers plin de suferință – fizică, mentală, dar mai ales emoțională. Ne izolăm de cei dragi și ne adâncim în durere, convinși că nimeni nu poate înțelege calvarul pe care îl trăim.
Din păcate, miliarde de oameni de pe planetă au experimentat aceste emoții puternice în timpul pandemiei. Cu toții ne-am simțit izolați, deprimați, furioși, abandonați și neînțeleși. Fiecare a gestionat aceste sentimente cum a știut mai bine, însă a fost o experiență colectivă care ne-a marcat profund cursul existenței. Tocmai de aceea, textul lui Samuel Beckett pare a fi mai actual ca oricând.
Regizorul Toma Dănilă a mărturisit: “Pentru mine, „Cenușa” e spectacolul care a venit să spele zilele, săptămânile și lunile apăsător de grele ale anilor 2020 și 2021, ale unei perioade în care ne-am îndepărtat unii de alții, am uitat să ne îmbrățișăm, am uitat cum e să trăim în normalitate. Un timp în care ne-am oprit din a fi cu ceilalți și în care am fost mai mult cu noi, cu cei dinlăuntrul minților noastre. Acolo unde nu ne putem minți, acolo unde suntem singuri în fața propriei noastre conștiințe, un spațiu al sincerității absolute. Și acest spectacol mai înseamnă ceva, poate mai mult și mai important. Acest spectacol este o întâlnire. Întâi a noastră, a celor trei care am adus textul lui Beckett în realitatea scenei și apoi, și mai importantă, întâlnirea cu voi, spectatorii.”
Spectacolul “Cenușa” a avut premiera în luna noiembrie 2021 la centrul cultural independent Point. După câteva reprezentații care s-au bucurat de mare succes la public, am avut ocazia să transmitem această piesă de teatru live online pe platforma noastră.
La finalul spectacolului, actrița Maria Obretin a stat de vorbă cu Gheorghe Visu, Ana-Ioana Macaria și cu Toma Dănilă, care au avut pentru prima dată experiența teatrului live online. Maria a subliniat avantajele teatrului online și a remarcat munca echipei tehnice, care a fost extrem de atentă la micile detalii și nuanțe ce constituie esența acestui spectacol unic.
Ne-am bucurat să primim mesaje de încurajare de la spectatorii noștri care au cumpărat bilete online la teatru:
- “Fragilitate! Sensibilitate! Emoție în stare pură!”
- “Felicitări! A fost genial. Vă urmăresc din Londra. Pe domnul Toma și domnul Visu îi am la prieteni pe Facebook. Le urmăresc activitatea și mă bucur că am avut această oportunitate de a vă urmări prestațiile, chiar și de la distanță.”
- “Din Montreal: bună dimineața, am adorat atmosfera creată de minunații noștri actori! Succes în continuare!”
- “Sunt plecată de 25 de ani, sunt bucuroasă să o cunosc pe doamna Macaria.”
- “Respect și admirație !”
- “Ați fost minunați, felicitări!”
- “Emoționant spectacol, iar Gheorghe Visu are o interpretare magistrală!”
La finalul acestei povești pline de simboluri, o singură întrebare ne poate bântui sau poate chiar mântui: tu ce lași în urmă după ce părăsești această viață? Este un exercițiu de sinceritate pe care merită să-l facem uneori.